1

În numărul 2 (6), iunie 2015 al Revistei „Managementul Deşeurilor” , AO „Asociaţia pentru valorificarea deşeurilor” se adresează către cititorii revistei de a-şi expune viziunea în vederea elaborării şi implementării unui nou sistem, neordinar, privind eficientizarea procesului de gestionare a deşeurilor. Aş menţiona că actualul sistem de gestionare a deşeurilor ne permite univoc să calificăm starea ecologică din republică drept o catastrofă – situaţie condiţionată de un şir de factori naturali, socio-economici, juridici şi educaţionali, sistem lipsit de o perspectivă autohtonă a soluţionării problemelor existente din punctul de vedere economic şi al protecţiei mediului.

Reformele efectuate în domeniul economiei naţionale condiţionează şi necesitatea schimbării atitudinii faţă de gestionarea deşeurilor, inclusiv a celor periculoase provenite din activităţile economice şi cele casnice, aruncate în amestec la gropile de gunoi, care sunt foarte toxice pentru mediu şi sănătatea umană.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, inclusive a celor periculoase, este considerată pînă la momentul de faţă o ramură de mîna a doua, secundară, fiind a nimănui, lăsată în voia soartei, în pofida faptului că responsabili de acest compartiment sunt considerate autorităţile publice locale. Nu s-a schimbat atitudinea societăţii faţă de deşeu, nu s-a schimbat nici mentalitatea producătorului şi nici a consumatorului, care continuă să arunce deşeurile generate la gropile de gunoi. Mai mult ca atît, nici organele statale, în mare măsură, n-au acordat atenţia respectivă acestei componente din ciclul integru de dezvoltare a economiei naţionale. De exemplu, Ministerul Economiei a ocupat o poziţie pasivă faţă de problemele ce ţin de gestionarea deşeurilor, de crearea unei industrii de reciclare şi valorificare. Gestionarea nechibzuită a fluxurilor de deşeuri generate în ţară a dus şi continuă să ducă la exportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale.

La ora actuală cantitatea de deşeuri a atins proporţii destul de mari. De exemplu, pe parcursul anilor 2005-2013, s-au înregistrat 14.660.986,5 tone deşeuri biodegradabile nimicite sau scoase la gropile de gunoi. Astfel, 84,7 % din cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generate, cea mai mare cantitate de deşeuri biodegradabile nimicite sau scoase la gropile de gunoi, revine deşeurilor din gospodăria comunală (6.884.209,0), deşeurilor din industria produselor şi a băuturilor (1.984.826,0 tone), deşeurilor de la creşterea animalelor (4.579.282,6 tone) şi deşeurilor menajere (3.706.623,0 tone). Este destul de alarmant faptul că aceste deşeuri nu sunt colectate separat, majoritatea din ele nu sunt reciclate şi nici valorificate, au un caracter toxic cu consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei şi calităţii mediului înconjurător.

Pentru colectarea şi prelucrarea acestora, este nevoie de cheltuieli financiare şi materiale de care autorităţile publice locale nu dispun. Ieşirea din această situaţie se poate realiza dacă vom întoarce ideea gestionării deşeurilor în folosul nostru, îndreptîndu-ne spre un nou model de gestionare a deşeurilor, spre o nouă formulă de viaţă a deşeurilor. Este important de a schimba atitudinea faţă de deşeu prin aplicarea unor măsuri neordinare, care ar permite ca procesul de gestionare a deşeurilor să devină un sector separat şi profitabil al economiei naţionale, deoarece acesta merită să ocupe un rol important în industria energetică şi de producere a materiei prime secundare, de valorificare a deşeurilor biodegradabile, precum şi a protecţiei mediului.

 La momentul actual, acest sector este fragmentat, lipseşte organul respectiv care ar coordona integral acest proces. De exemplu, producerea energiei termice şi electrice din deşeurile din biomasă şi cele organice sunt dirijate de către Agenţia Eficienţă Energetică; colectarea, reciclarea şi comercializarea deşeurilor reciclabile se efectuează individual de către firmele particulare; producătorii şi importatorii de deşeuri de ambalaje nu poartă nicio răspundere pentru deşeurile generate şi aruncate la gropile de gunoi; colectarea deşeurilor periculoase nu se efectuează conform prevederilor legale etc. Aceste activităţi necesită a fi concentrate într-un nou sistem separat al economiei naţionale, care necesită în perioada de organizare să fie finanţat şi material asigurat din fondurile bugetare şi cele internaţionale. Modalitatea actuală de finanţare de către Agenţiile regionale de dezvoltare şi a surselor alocate din FEN nu permite soluţionarea problemelor cu care se confruntă autorităţile publice locale.

 Problema gestionării deşeurilor necesită o atenţie deosebită din partea tuturor organelor statale şi în primul rînd din partea Parlamentului şi Guvernului, este necesar crearea unei structuri în cadrul Ministerului Economiei, care se va ocupa de reciclarea şi prelucrarea deşeurilor reciclabile, crearea unei industrii naţionale profitabile de reciclare şi valorificare energetică a deşeurilor. Astfel, deşeul îşi va schimba statutul său de deşeu, devenind o sursă energetică şi de materii prime secundare, care pot aduce ţării venituri considerabile şi un mediu sănătos. Necesitatea implementării noului model sau sistem de gestionare corespunzătoare a deşeurilor reiese din faptul că pe zi ce trece problemele legate de deşeuri devin tot mai acute şi complexe, Elaborarea conceptului, privind gestionarea deşeurilor va conduce în final la crearea unui sistem eficient în domeniul managementului integrat al deşeurilor în condiţiile autohtone.

Alexandru Golic,

directorul Revistei