Conform datelor statistice ale BNS, în republică, pe parcursul anului 2014, s-au generat 1830985,3 tone de diferite fluxuri de deşeuri, inclusiv municipale. Din această cantitate, peste 83% au fost  depozitate la gropile de gunoi, sau cu 24% mai puţin faţă de anul 2013. Concomitent,  s-a înregistrat şi o reducere semnificativă a deşeurilor generate faţă de anul 2013 cu 27,1% şi  cu 39,0%, faţă de anul 2005.

Cantitatea de deşeuri  generate pe parcursul anului 2014 de către cele 35 autorităţi publice administrativ – teritoriale diferă în mod semnificativ de la municipiu la municipiu, de la un raion la altul. Cea mai mare cantitate generată pe republică îi revine raionului Făleşti, care a atins 269220,0 tone, sau cu 3390,2 tone mai puţin faţă de anul precedent. Între municipii cea mai mare cantitate de deşeuri a fost produsă în  mun. Chişinău, 267269,0 tone, sau cu 44243,3 tone mai puţin faţă de anul 2013. Procentul cel mai mare de deşeuri generate în zona rurală a fost înregistrat în raionul Făleşti, urmat de raioanele Anenii Noii (144094,2), Hînceşti (140736,8), Edineţ (139125,6), Criuleni (125597,8) şi Drochia (120860,8).

Deşeurile rurale generate diferă de la o localitate la alta. Pe parcursul anului precedent, 50% din raioane şi-au redus cantitatea de deşeuri formate. De exemplu, dacă raionul Basarabeasca a generat în anul 2013 656264,1 tone, apoi în 2014 cantitatea s-a redus  pînă la 18180,2 tone, o cifră mai aproape de realitate. S-au produs reduceri esenţiale ale deşeurilor generate faţă de anul precedent şi în raioanele Briceni (-55872,7), Căuşeni (-33585,1), Criuleni (67227,8), Donduşeni (78715,6), Edineţ (66159,6) etc. Inexistenţa în zona rurală  a unor servicii publice de salubritate şi a evidenţei primare a generării deşeurilor face imposibilă întocmirea  unei statistici corecte şi la timp a deşeurilor menajere. Cu regret, şi de această dată informaţiile prezentate BNS nu corespund realităţii. Din cauza lipsei de evidenţă şi control din partea autorităţilor împuternicite în acest domeniu,  unele raioane n-au prezentat informaţiile solicitate conform prevederilor actelor legislativ-normative în vigoare. Nu este de crezut nici faptul că raionul Dubăsari, cu 14 localităţi şi cu o populaţie de 35200 locuitori, n-a generat pe parcursul anului 2014 niciun kg de deşeuri, sau raionul Nisporeni, în care sunt 40 de localităţi, 23 de primării și se întinde pe o suprafaţă de 62901,61 ha, cu o populaţie de 66800 locuitori, a generat în total doar 312, 9 tone deşeuri.

Cantităţile de deşeuri generate şi luate în calcul în formularul statistic al BNS pot să nu corespundă cu cele reale din teritoriu din considerentele neprezentării la timp a formularelor stabilite de către BNS. De exemplu, în raionul Teleneşti, din 14 indicatori obligatorii, au fost prezentaţi doar trei, în raionul Căuşeni – patru, în restul raioanelor de la şase şi mai mult.

Un alt indicator al statisticii naţionale privind formarea deşeurilor se referă la cantitatea scoasă la gropile de gunoi. În total, pe parcursul anului 2014, la gropile de gunoi au fost depozitate 1522431,3 tone, sau 83.1% din cantitatea generată. Cele mai mari cantităţi de deşeuri municipale, care au ajuns la gropile de gunoi, s-au înregistrat în municipiul Chişinău (570424,0), raionul Glodeni (213126), Făleşti (202145,2), Hînceşti (69434,4), Bălţi (73243,2) tone etc.

Referitor la formarea deşeurilor toxice, vă comunicăm următoarele. Pe parcursul anului 2014, au fost formate 682,02 tone deşeuri toxice, sau cu 44811 tone mai puţin faţă de anul 2013. Cele mai mari cantităţi generate s-au produs în raionul Ialoveni şi municipiile Chişinău şi Bălţi, concomitent 321.39, 182.55 şi 137.06 tone. Unsprezece raioane, sau fiecare al treilea din ele, n-au generat pe parcursul anului niciun kg de deşeu toxic, lucru care nu este real. Practic, în fiecare raion se produc deşeuri cu conţinut de plumb şi mercur, sunt aruncate lămpi luminescente şi economice cu mercur, sunt prezente deşeuri petroliere, chimicale  şi pesticide etc. Problema constă nu în lipsa acestor deşeuri, ci în colectarea, controlul şi evidenţa lor.

Potrivit formularului statistic, în anul 2014 în ţară au fost utilizate 622211,3 tone deşeuri din cantitatea totală generată. Cele mai mari cantităţi de deşeuri utilizate s-au înregistrat în mun. Chişinău (234166,5), raioanele Anenii Noi (129274,6), Hînceşti (58950,4), Cimişlia (41102,7), Făleşti (40134,7). În total, au întreprins acţiuni de utilizare a deşeurilor 30 de municipii şi raioane, iar raioanele Cantemir, Căuşeni, Dubăsari, Nisporeni şi Teleneşti n-au folosit această metodă de utilizare. Mai mult, opţiunile prin care sunt tratate deşeurile, cu regret, nu sunt cunoscute publicului şi nici statistica noastră nu manifestă interes de a prezenta publicului metodele de tratare a diferitelor categorii de deşeuri. În acelaşi timp, valorificarea prin incinerare, compostare, producere de biogaz şi biocombustibili la nivel naţional este practic ignorată în totalitate în pofida faptului că unele metode deja sunt practicate în ţară.

Depozitarea deşeurilor, cu regret, nu reprezintă pînă la momentul actual un subiect sensibil în politica gestionării deşeurilor de către autorităţile publice locale şi centrale, cu toate că ele reprezintă cartea de vizită a primăriilor.

Organizarea  depozitării deşeurilor este una dintre preocupările de bază ale autorităţilor publice locale şi a organelor teritoriale responsabile de protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, însă, cu toate acestea, există o serie de probleme rămase pînă în prezent nesoluţionate, mai cu seamă din cauza administrării neraţionale a deşeurilor, precum şi a lipsei  unei gestionări efective atît la nivel naţional, cît şi local.

Reieşind din situaţia deplorabilă a depozitelor de deşeuri din ţară, ar fi binevenit ca Ministerul Mediului, în comun cu autorităţile publice locale de ambele niveluri, să analizeze modul în care pot fi reduse în timp cantităţile de deşeuri ce ajung la depozitare, numărul existent de depozite neconforme prin închiderea lor, precum şi urgentarea creării serviciilor de salubrizare, aprobarea taxelor şi strategiile care vor fi aplicate  în viitorul apropiat pentru încurajarea colectării selective şi a reciclării deşeurilor. În nr. 3 al Revistei „MD” din anul 2014 a fost publicat articolul „Evaluarea situaţiei curente privind gestionarea deşeurilor la nivelul autorităţilor locale” (Aurelia Bahnaru), în care a fost elucidată situația privind depozitarea deşeurilor și rezultatele inventarierii acestora. Au trecut deja trei ani de la ultima inventariere a depozitelor de deşeuri, însă schimbări şi propuneri concrete de implementare  în teritoriu nu se văd. Organele competente de mediu au inventariat 1867 depozite de deşeuri menajere solide, care ocupă o suprafaţă de 1345,9 ha. În aceşti ani n-a fost închis oficial niciun depozit, dimpotrivă, la acestea s-au mai adăugat încă patru depozite noi construite în ultimii patru ani.

Majoritatea gunoiştilor sunt supraaglomerate, nefiind gestionate de către persoane responsabile, astfel provocînd o extindere a suprafeţelor depozitării. Depozitarea deşeurilor continuă să se efectueze în amestec, ceea ce constituie surse de poluare şi focare de infecţii.

În tabelul  de mai jos este elucidată situaţia formării şi utilizării deşeurilor în Republica Moldova, în anul 2014.

 

STATISTICA FORMĂRII, UTILIZĂRII DEŞEURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2014 ( tone).                                                                                                                                       

       Denumirea          localităţilor

 

Total deşeuri formate, anul 2013

 

Total deşeuri formate, anul 2014

 

( +;-; faţă de anul 2013 Total deşeuri toxice formate, anul 2014

 

Total deşeuri utilizate,

anul 2014

Total deşeuri scoase la gropile de gunoi, anul 2014
Mun. Chişinău 311512,3 267269,0 -44243,3 182.55 234166,5 570424,0
Mun. Bălţi 70328,2 98617,3 +28289,1 137.06 18839,3 73243,2
Raionul Anenii Noi 93540,8 144094,2 +50553,4 0.005 129274,6 11882,3
Raionul Basarabeasca 656264,1 18180,2 -638083.9 3.729 739,1 13711,0
Raionul  Briceni 69010,3 13137,3 -55872,7 2952,0 13737,4
Raionul  Cahul 10355,0 12658,1 2303.1 0.122 3800,7 2599,1
Raionul  Cantemir 5525,5 1809,2 -3716,3 1102,2
Raionul Călăraşi 4019,0 2233,6 – 1785,4 0.048 11,3 8176,4
Raionul  Căuşeni 44203,6 10955,9 -33585,1 34800,4
Raionul  Cimişlia 45541,0 59456,5 +13915,4 5.339 41102,7 19374,9
Raionul Criuleni 192825,6 125597,8 -67,227.8 0.620 1847,7 15298,9
Raionul Donduşeni 85606,1 6890,5 -78715,6 2.041 0,1 13911
Raionul Drochia 19147,1 120860,8 +101713,7 0.063 3989,7 681,3
Raionul Dubăsari 1462,3 0.019
Raionul Edineţ 139125,6 72966,0 -66159,6 0.100 30752,6 149,8
Raionul Făleşti 272610,2 269220,0 -3390,2 40134,7 202145,2
Raionul  Floreşti 4187,8 2879,2 -1308,6 9,2 829,5
Raionul Glodeni 3874,7 89752,2 +85877,5 0.860 176,4 213126,6
Raionul Hînceşti 132217,1 140736,8 8519,7 6.210 58950,4 69434,4
Raionul Ialoveni 4004,1 1916,6 -2087,5 321.39 382,7 1343,8
Raionul  Leova 13765,8 20510,9 6745,1 5.074 5663.9 54104,7
Raionul Nisporeni 537,0 312,9 -224,1 0.050 48.8
Raionul Ocniţa 5391,7 14390,8 +8999,1 0.580 10297,0 4065,2
Raionul Orhei 89282,5 72395,4 16887,1 o.310 31,2 12288,0
Raionul Rezina 12170,5 5358,3 -6812,2 2438,1 142,9
Raionul Rîşcani 42832,6 61325,2 +18492,6 17957,2 9718.7
Raionul Sîngerei 3141,1 33651,8 30510,7 21,9 33458,5
Raionul  Soroca 15947.5 20211,6 4264,1 0.580 40,6 13533,1
Raionul Străşeni 12978,3 13699,0 720,7 6.612 446,0 13060,7
Raionul Şoldăneşti 1219,5 1103,2 116,3 37,5 12090,0
Raionul Ştefan Vodă 34096,3 30912,5 3183,8 0.400 15070,4 11393,0
Raionul Taraclia 43596,2 35384,0 8212,2 7.167 864,8 38206,6
Raionul Teleneşti 10334,1 10699,1 +365,0 9320,0
Raionul Ungheni 25869,2 20483,3 +5385,5 1.425 2042,2 18488,0
UTA Găgăuzia 29171,0 31616,4 +2445,4 170,8 26539,6
Raionul Comrat 17656,6 20670,2 3013,6 1061,0 19428,0
Raionul Ceadîr- Lunga 4760,2 3733,0 1027,2 1,1 1472,0
Raionul Vulcăneşti 6754,2 7213,2 459,0 1,3 5639,6
TOTAL 2511693,7 1830985,3 -680708,4 682.025 622211,3 1522431,3

Notă: O informaţie mai detaliată privind formarea şi utilizarea deşeurilor poate fi găsită pe site-ul Biroului Naţional de Statistică.