Рисунок1

Potrivit datelor prezentate de World Wide Fond of Nature, deşi Republica Moldova înregistrează o valoare mică pentru amprentă ecologică – de doar 1.8 gha/cap.loc, comparativ cu media globală de 2.65 gha/cap.loc și cea europeană de 4,1 gha/cap.loc, ea rămâne a fi un debitor ecologic, înregistrând un deficit de resurse de 1,0 gha/pers (Figura 1).

1

Fig.1. Evoluţia amprentei ecologie şi a biocapacității în Republica Moldova, 1991-2012

 Tabelul 1. Evaluarea amprentei ecologice în Republica Moldova

  Amprenta Ecologică Biocapacitatea
Amprenta terenurilor agricole 0,4 0,6
Amprenta păşunatului 0,1 0,1
Amprenta utilizării resurselor forestiere 0,2 0,1
Amprenta de carbon 1,0
Amprenta pescuitului 0,1 0,0
Teren construit 0,0 0,0
Amprenta/Biocapacitatea 1,8 0,8
Biocapacitatea Deficit 1,0
Nr. de ţări necesare 2,2

Situaţia prezentată în tabelul 1, denotă poziţionarea Republicii Moldova în rândul ţărilor cu impact asupra mediului şi cu un model economic linear și nesustenabil. Deoarece depăşirea acestui deficit ecologic nu este raţional a fi efectuată prin reducerea sau stagnarea creşterii economice naţionale, unica posibilitate devine eficientizarea utilizării resurselor prin creşterea productivităţii lor.

În opinia reprezentanţilor economiei circulare, o modalitate eficientă de a reduce consumul de resurse naturale şi a dimensiunii amprentei ecologice este reciclarea deşeurilor generate şi întoarcerea lor în circuitul economic sub formă de noi resurse.

Reprezentanţii aceluiași concept, susţin că economia viitorului este o economie a circuitului de resurse închis, care va permite crearea condiţiilor necesare pentru trecerea la un model sustenabil de dezvoltare economică bazat pe decuplare absolută.

La această etapă orice Deșeu reprezintă de fapt o nouă resursă, încetînd astfel de a mai fi deșeuri:

DEȘEURI COLECTATE – MATERIE PRIMĂ SECUNDARĂ – PRODUSE NOI.