OGA3LO0

În opinia reprezentanţilor economiei circulare, o modalitate eficientă de a reduce consumul de resurse naturale şi a dimensiunii amprentei ecologice este reciclarea deşeurilor generate şi întoarcerea lor în circuitul economic sub formă de noi resurse.

Reprezentanţii aceluiași concept, susţin că economia viitorului este o economie a circuitului de resurse închis, care va permite crearea condiţiilor necesare pentru trecerea la un model sustenabil de dezvoltare economică bazat pe decuplare absolută.

La această etapă orice deșeu reprezintă de fapt o nouă resursă, încetînd astfel de a mai fi deșeuri:

DEȘEURI COLECTATE – MATERIE PRIMĂ SECUNDARĂ – PRODUSE NOI.

Soluția irosirii excesive de resurse prin utilizarea mai eficientă a acestora este RECICLAREA. Beneficiile economice și de mediu ale reciclării se prezintă în tabelul de mai jos.

Resurse reciclabile Beneficiile reciclării
Reciclarea Hîrtiei 1 tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci și folosește cu 40% mai puțină energie și cu 50% mai puțină apă. În medie un funcţionar de birou poate recicla suficientă hârtie anual pentru a salva cel puţin un copac.
Reciclarea Maselor Plastice Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricaţie mai mic fața de cele realizate din materiile prime. Reciclând o sticlă de plastic se economiseşte energie suficientă pentru funcționarea unui bec de 60 W timp de 6 ore.
Reciclarea Sticlei

  

Se obține economie foarte mare de energie, sticla reciclată se prelucrează la temperaturi mai scăzute decât materia primă; contribuie la reducerea poluării aerului cu 20% și a consumului de apă cu 50%.
Reciclarea metalului Ambalajele metalice sunt reciclabile 100%.  Ca exemplu pentru a se descompune, aluminiului îi trebuie 400 de ani. Însă prin reciclarea unei singuri cutii de aluminiu se economisește energie necesară  pentru funcţionarea unui televizor timp de trei ore, inclusiv se reduce poluarea aerului cu 95% și se consumă cu 90% mai puțină energie pentru a produce aluminiu din alumiu reciclat.
Valorificarea deșeurilor agricole Resturile vegetale obținute din agricultură se pot folosi la: obţinerea celulozei, compostare, obţinere de biogaz, producerea energiei termice și electrice prin incinerare împreună cu resturi menajere iar dejecţiile  pot fi  transformate în îngrăşăminte organice, din care se poate obţine și biogaz.
Sursa: Ghid de colectare selectivă a deșeurilor.RecMoldova

Starea de sănătate a planetei, precum şi consecințele impactului activităţilor umane asupra acesteia confirmă importanța prioritizării preocupărilor cu privire la gestiunea și evidența deșeurilor în Republica Moldova şi aportul acestora în depăşirea deficitului ecologic creat.

Deşi a fost elaborată Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027 şi  Legea privind deşeurile, evidenţa corectă a fluxului de deşeuri rămâne a fi o problemă.

Lacune în statistica națională privind deșeurile. 

Ne referim, în primul rând, la prezentarea eronată a datelor și practicarea unui model sovietic învechit de raportare a datelor cu privire la deșeuri. Statistica națională prezintă doar doua formulare: Formularul nr.1 Formarea, utilizarea și neutralizarea deșeurilor toxice” și Formuar nr.2 „Formarea, utilizarea deșeurilor”. Informaţia reflectată în aceste formulare este una insufiecientă şi pe alocuri incorectă în raport cu obiectivele stabilite în atingerea unei economii verzi la nivel naţional. O altă lipsă a raportării, este cea din partea agenților economici și a administraţiilor locale generatoare de deşeuri care nu declară varietatea practicilor de colectare, transportare, depozitare sau valorificare a deșeurilor generate.

Cercetarea datelor statistice oferite cu privire la deşeuri a pus în evidenţă o serie de neajunsuri. Luînd în considerare lipsa de informaţii mai precise şi mai complexe cu privire la gestiunea deşeurilor în plan naţional este imposibilă identificarea unui set adecvat de politici şi instrumente de ordin economic şi la nivelul instituţiilor competente în domeniul protecţiei mediului. Prin urmare este foarte important de revăzut integral schema de colectare a datelor cu privire la deşeurile colectate, respectiv:

În cazul deşeurilor municipale, este important de completat statistica cu informaţii ce ţin de cantitatea de deşeuri colectată separat şi divizată pe categorii de deşeuri (sticlă, hîrtie, plastic), cantitatea din aceste deşeuri supuse reciclării, incinerării şi depozitării

În cazul deşeurilor de producere şi consum, este important de revăzut ce exact presupune categoria deşeurilor reciclate, metodele de reciclare și specificarea tipurilor de deșeuri supuse reciclării. Completarea statistici naționale cu informaţii despre deşeurilor din plastic, deşeuri din ambalaje, deşeurile din echipamente, electronice şi electrocasnice (DEEE) şi deşeuri din baterii şi acumulatori uzaţi. Aceste deşeuri au un rulaj cantitativ semnificativ pe piaţa naţională şi manifestă un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, dar cantitatea acestora totală pe ani, cantitatea depozitată şi cea reciclată nu se regăseşte în raportarea naţională.

În vederea obţinerii unei raportări corecte a deşeurilor este important  de a stipula prin lege, obligativitatea tuturor generatorilor cu privire la declararea cantităţilor de deşeuri generate. Acest fapt presupune completarea sistematică a fişei „Agentului Economic”.

Cât priveşte datele statistice eronate prezentate la nivel teritorial, o soluţie ar fi instruirea periodică a personalului desemnat responsabil pentru colectarea datelor cât şi a tutror generatorilor de deşeuri care declară anual cantitatea de deşeuri generată  şi depozitată. Aici ne referim la implicarea mai serioasă din partea Inspecţiilor ecologice care periodic trebuie să ofere platforme de dialog între organele competente şi agenţii economici privind practicile de evidenţă şi gestiune a deşeurilor.

Pentru a evalua statistic corect activităţile menţionare se cere a integra în evidenţa statistică autohtonă prevederile Sistemului de contabilitate integrată economie-mediu ( SEEA – System of Integrated Environmental and Economic Accounting),  sau „contabilitate verde”, dezvoltat de Biroul de Statistică al ONU.

Insuficiența serviciilor de salubrizare 

Una dintre preocupările de bază ale administraţiilor publice locale şi a organelor teritoriale responsabile de protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei este organizarea depozitării deşeurilor. Şi aici există lacune legate de administrarea insuficientă a deşeurilor atât la nivel central, cât şi local.  Suprafața depozitelor destinată deșeurilor menajere solide a constituit în anul 2016 – 201,2 ha, comparativ cu anul precedent s-a mărit cu 30,5 ha. Către aceste depozite au fost transportate 3,13 milioane de m2 de deșeuri, din care 2,91 milioane m2 deșeuri menajere solide și 217,8 mii m2 deșeuri stradale, zăpadă și alte încărcături. În structura volumului deșeurilor menajere, cea mai mare pondere o au deșeurile menajere colectate de la populație – 66,1%, după care urmează volumul deșeurilor de la instituții, agenți economici – 28,6%, iar deșeurile stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi constituie 5,3%. În structura deșeurilor municipale, cea mai mare pondere o au deșeurile menajere (93,0%). Cantitatea de deșeuri lichide comparativ cu anul precedent s-a majorat cu 10,0%, alcătuind 149,7 mii m2.

22_99395500

Date statistice pentru anul 2016, prezintă din nou un tablou negativ cu privire la disponibilitatea teritorială a serviciilor de salubrizare. Prin urmare, doar 29,8% din populație este deservită de servicii de salubrizare, gradul de acoperire în mediul urban fiind de 61,7% și doar 6,0% în mediul rural. O mare parte din deșeuri rămân a fi necolectate! Numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor menajere solide a constituit 160 unități, inclusiv 3 – municipii, 49 – orașe și 108 sate. Astfel, doar un sat din nouă sunt colectate deșeurile solide.

Indiferența din partea generatorilor de deșeuri
Problematica deșeurilor este una foarte complexă și întradevăr se solicită mult mai multă implicarea din partea autorităților locale. Cu toate acestea, o mare parte din vină ne aparține nouă, cetățenilor de rând, consumatorilor de produse și servicii dar și generatorilor de deșeuri.  Foarte puțini sunt cei care cel puțin înțeleg importanța practicării unei colectări selective și cum funcționează aceasta.
Anume acest gunoi aruncat la nimereală și cu indiferență în  urnele suprapline prin colecatre selectivă pot ajunge a fi preluate de operatorii de salubritate. Acestea urmează a fi sortate, balotate cele reciclabile și transportate către instalațiile/fabricile de reciclare. În cele din urmă deșeurile colectate selectiv sunt transformate în materii prime și sunt reintroduse în circuitul economic.
totul-despre-reciclare
În această perioadă a instabilităţilor de ordin politic şi economic, o gestiune corectă a deşeurilor reprezintă o nişă  sigură pe piaţa locală – crearea de noi locuri de muncă, de noi produse create pe seama deşerilor reciclate, de mai mulţi colectori oficiali de deşeuri, investiţii şi nu în ultimul rând un mediu mai sănătos pentru locuitorii republicii.
E timpul ca fiecare generator de deşeuri, fiecare localitate să recunoască valoarea unui deşeu. Pentru multe din ţările europene, deşeul reprezintă de fapt o resursă materială valoroasă, materie primă secundară pentru un nou ciclu de producere. Aceste ţări au recunoscut ineficienţa sistemului economic linear (Cumpără, Produce, Utilizează și Aruncă), adoptând pachetul de măsuri privind Economia Circulară!

Pentru Republica Moldova, modelul economiei circulare este la moment o provocare deloc uşoară. Un prim pas spre acest model nou şi sustenabil de dezvoltare ar fi conştientizarea şi educarea generatorilor de deşeuri!